Cecilia Vicuña (n. 1948, Santiago) este poetă, performer și artistă vizuală, cunoscută pentru introducerea termenului de „arte precario” (artă precară) în anii 1960, prin care abordează teme precum distrugerea ecologică, drepturile omului și omogenizarea culturală. A fost exilată la începutul anilor 1970, după lovitura militară împotriva președintelui Allende. Opera artistei este influențată de dorința de a onora cultura indigenă, în special sistemul de scriere prin noduri Quipu, originar din Anzi. Vicuña a expus la nivel internațional, cu expoziții personale recente la MoCA North Miami, Witte de With, Rotterdam, Museo Universitario Arte Contemporáneo, Ciudad de México și CA2M, Madrid. Lucrările ei se regăsesc în colecțiile unor muzee precum Tate, MoMA, Guggenheim și Museo de Arte Contemporáneo de Chile. A publicat 27 de cărți și semnează o filmografie diversificată. Este cofondatoarea platformei Oysi.org, care promovează sistemele de cunoaștere indigene. Trăiește și lucrează între New York și Santiago de Chile.