Jean Genet (1910–1986, Paris) a fost un scriitor, dramaturg și cineast francez. Și-a petrecut mare parte din tinerețe într-un centru de reeducare. Începând cu anii 1930, a dus o viață de vagabond, trăind în lumea interlopă a prostituției și a infracțiunilor. A fost arestat în 1940 și grațiat  în 1949. În anii de detenție, Genet a citit intens, și-a completat formarea și a scris mai multe romane, printre care Notre-Dame des fleurs (1944), Miracle de la rose (1946) și romanul său scris la persoana întâi  despre lumea interlopă, Journal du voleur (1949), în care reflectă asupra a ceea ce el numea pasiunea sa pentru rău, ca opoziție față de valorile sociale consacrate. Prin piesa Les Bonnes (1946), care anticipa trăsături ale teatrului absurdului, s-a impus drept unul dintre cei mai importanți dramaturgi ai avangardei. După anii petrecuți în închisoare, Genet a scris piesele Le Balcon (1956) și Les Paravents (1961), care au urmărit să demonteze prejudecățile sociale. Viziunea sa originală a atras atenția unor mari intelectuali precum Sartre, iar în 1983 a fost distins cu Premiul de Onoare pentru Literatura Franceză.