Julije Knifer (1924 – 2004, n. Croația) este una din personalitățile cheie ale avangardei croate din a doua jumătate a secolului XX. Activând în Iugoslavia și ulterior, în Franța, la Paris, în anii ’90, lucrările lui Knifer s-au concentrat pe explorarea unei singure forme – meandrul -, devenită în răstimpul anilor elementul central al producției sale artistice. Artistul a ajuns la meandru pentru că dorea să atingă esențialul prin renunțarea la toate elementele de prisos. Lucrările lui explorează relația dintre sugestia de repetiție infinită a motivului și limitele pânzei. Râul care șerpuiește este un motiv străvechi văzut ca un simbol al fluxului etern al vieții, dar pentru Knifer el a devenit cheia unei lumi atemporale și o modalitate de a crea lucrări care se depășesc pe ele însele. Meandrele sale reflectă o explorare continuă a conceptului de artă eliberată de constrângerile tradiționale, oferind privitorilor o experiență unică de introspecție și reflecție.
Prin acest motiv repetitiv, el a explorat teme precum eternitatea, repetiția și structura, creând o operă de artă care transcende timpul și spațiul. Laitmotivul meandrului în opera sa reflectă o căutare continuă a ordinii în mijlocul haosului și a simplității în mijlocul complexității, oferind privitorului o perspectivă profundă asupra artei și vieții. Pe parcursul carierei sale, Knifer a fost unul dintre membri fondatori ai grupului proto-conceptual Gorgona (1959 – 1966), cu sediul la Zagreb. În locul unui program artistic, membrii grupului erau legați de ceea ce ei numeau „spiritul Gorgona”, o poziție nihilistă inspirată de filosofia existențialistă și de exemplul avangardelor locale anterioare războiului.
Născut în Osijek, Croația, în 1924, și decedat în Paris, în 2004, Julije Knifer a reprezentat Croația la Bienală de la Veneția din 2001 și și-a câștigat un renume internațional, lucrările sale fiind expuse în instituții prestigioase precum Centre Pompidou din Paris, MAMCO din Geneva și Muzeul de Artă Contemporană din Sydney. De asemenea, operele sale se regăsesc în colecții private și muzeale din întreaga lume, inclusiv la MoMA din New Yor, Tate din Londra și Galeria Națională din Berlin. În 2014 Muzeul de Artă Contemporană din Zagreb a realizat o retrospectivă completă a operei sale.
