Dacă o poveste se ivește

Artiști: Yane Calovski, Hristina Ivanoska
Cu participarea artiștilor selectați pentru mentoratul Dacă o poveste se ivește: Loredana Ilie, Andreea Ioniță, Ana Kun, Bogdan Matei, Teo Papadopol, Gavril Pop, Ioana Terheș, Mihai Toth 
Curator: Diana Marincu
Perioada expoziției: 7 iulie – 3 septembrie 2022

Organizator: Fundația Art Encounters
Finanțatori: Administraţia Fondului Cultural Naţional, Centrul de Proiecte al Municipiului Timișoara
Sponsori: ISHO, Thesaurus, Illy
Parteneri media: TVR Timișoara, Radio România Cultural, RFI România, Observator Cultural, Zeppelin, Modernism, Revista Arta, The Institute, Propagarta, StudentFest
Design grafic: Karina Isar


Fundația Art Encounters prezintă prima expoziție din România dedicată artiștilor macedoneni Yane Calovski și Hristina Ivanoska, cunoscuți la nivel internațional, care trăiesc la Skopje și la Berlin. If a story is present / Dacă o poveste se ivește este curatoriată de Diana Marincu și include o selecție de lucrări recente atât individuale, cât și colaborări ale celor doi artiști, precum și o instalație colectivă nouă, realizată de un grup de tineri artiști emergenți din Timișoara, care au participat la mentoratul desfășurat între mai-iulie anul acesta: Loredana Ilie, Andreea Ioniță, Ana Kun, Bogdan Matei, Teo Papadopol, Gavril Pop, Ioana Terheș și Mihai Toth.

Expoziția Dacă o poveste se ivește pornește de la un nucleu de lucrări dezvoltate de-a lungul ultimilor cinci ani în relație cu teoria Open Form, una dintre cele mai experimentale abordări ale instrumentelor pe care arta și arhitectura le deține, concepute de arhitectul polonez Oskar Hansen. Flexibilitatea, participarea colectivă, activarea unui „fundal perceptiv” și expresia individuală sunt câteva dintre elementele de ghidaj conceptual și pedagogic pe care acesta le-a propus. Artiștii Yane Calovski și Hristina Ivanoska duc mai departe principiile teoretice inspirate de Hansen și, folosindu-se de exerciții vizuale și textuale, se concentrează pe structura invizibilă a societății și propun o extindere a cadrului instituțional și artistic spre o viziune asupra orașului și a indivizilor ca părți componente diverse. Această perspectivă este în măsură să creeze un țesut elastic și non-ierarhic, oferind câteva direcții conceptuale ale expoziției prin explorarea descentralizării ideilor utilizând limbajul tipografic formal și cromatic pe care l-au creat. Proiectul nerealizat al muzeului de artă din Skopje, pentru care Hansen imaginase o structură modulară cu multiple împăturiri și expandări, reprezintă o altă referință conceptuală puternică. Pe de altă parte, expoziția prezintă lucrări referitoare la munca manuală și la formele de cunoaștere, interpretare și reprezentare ale strategiilor narative, care sunt activate în raport cu politicile memoriei și uitării, ale istoriilor fragmentate și ale spațiilor imaginare, fictive.

Titlul expoziției preia o sintagmă folosită de Hristina Ivanoska în cadrul textului care dramatizează stenogramele referitoare la ridicarea complexului monumental Makedonium (sau Ilinden) din Macedonia, un text axat pe memorie și uitare, care inserează vocea naratorului ca o prezență literară ficțională capabilă să formuleze un context, dar și un discurs. Referința titlului impune în citirea expoziției o reflecție asupra „cotiturii narative” pe care Roland Barthes o intuise în 1966 în eseul dedicat analizei structurale a povestirii și pe care ulterior s-au construit teoriile naratologiei, elaborate de Tzvetan Todorov și de alți teoreticieni.

Elaborarea narațiunilor a devenit în timp un instrument care potențează tehnologia comunicării, exercitarea controlului și puterii, reprezentând un dispozitiv care formulează și transmite discursurile actuale. În mod similar, în spațiul expozițional se creează premisele unor narațiuni care compensează golurile memoriei sau ale informațiilor documentare lacunare, încurajând strategiile narative ca noi posibilități de a crea și a disemina cunoașterea, prin intermediul vizitatorilor și al artiștilor.

Componenta expoziției dedicată intervențiilor tinerilor artiști completează temele elaborate de Yane Calovski și Hristina Ivanoska, și propune crearea unui nucleu colectiv construit prin pluralitatea vocilor participanților, în jurul unor perspective diferite asupra memoriei și imaginației în contextul socio-politic actual.


Proiectul face parte din Programul Cultural Timișoara 2023 – Capitală Europeană a Culturii și este finanțat de Municipiul Timișoara prin Centrul de Proiecte.

Această expoziție face parte din ART-UP, proiect cultural co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național. Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziţia Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.