Ex-East. Istorii trecute și recente ale avangardei românești

Artiști: Arthur Segal, Constantin Brâncuşi, Marcel Iancu, Tristan Tzara, Benjamin Fondane, Victor Brauner, Jacques Hérold, Horia Damian, Isidore Isou, Geta Brătescu, Pavel Ilie, Ştefan Bertalan, Andrei Cădere, Roman Cotoșman, Constantin Flondor, Cornel Brudaşcu, Horia Bernea, Florin Mitroi, Paul Neagu, Ana Lupaș, Mihai Olos, Doru Tulcan, Decebal Scriba, Ion Grigorescu, Rudolf Bone, Miklós Onucsan, Teodor Graur, Iosif Király, SubREAL, Dan Perjovschi, Daniel Knorr, Kinema Ikon, Aurora Király, Victor Man, Anca Munteanu Rîmnic, Simon Cantemir Hauși, Anca Benera & Arnold Estefan, Mircea Cantor, Adrian Ghenie, Ciprian Mureşan, Gabriela Vanga, Şerban Savu, Mircea Suciu, Liliana Basarab, Marius Bercea, Vlad Nancă, Ioana Nemeş, Andra Ursuța, Olivia Mihălțianu, Alex Mirutziu, Pusha Petrov, Mi Kafchin, Lea Rasovszky.

5 februarie – 16 martie 2019
Vernisaj: 5 februarie 2019
Espace Niemeyer – Sediul Partidului Comunist Francez
Place du Colonel Fabien, nr. 2, Paris

Fundația Art Encounters Timișoara prezintă expoziția de artă modernă și contemporană Ex-East. Istorii trecute și recente ale avangardei românești, sub auspiciile Sezonului Cultural Franța – România și curatoriată de Ami Barak.

Principalii reprezentanți ai artei moderne vor sta alături de cei ai scenei contemporane, pentru a evidenția contribuția esențială a artiștilor români la arta secolului XX precum și aportul incontestabil al noii generații de artiști, dar și modul lor de a se raporta artistic la timpul prezent. De la Constantin Brâncuşi la Geta Brătescu, de la Tristan Tzara la Adrian Ghenie și de la Victor Brauner la Ana Lupaș, o serie de lucrări reprezentative vor fi aduse în fața publicului într-un loc simbolic, Espace Niemeyer.

O „națiune mică“ la granițele Levantului, România a avut succes în secolul XX, în aducerea la lumină a unor figuri incontestabile: Constantin Brâncuși și ecoul său, fundamental pentru structura artei din secolului XX sau Tristan Tzara, cofondator al mișcării Dada. Perioada de după război și regimul comunist cu reacțiile și rigiditatea ideologică specifică au demonstrat, totuși, atitudini specifice de avangardă, desprinse din utopii occidentale, dar complexe și radicale în termeni de vocabular conceptual și formal. După căderea zidului, arta contemporană s-a dezvoltat în lumina unei ere noi, încercând să depășească barierele impuse de dictatura politică și culturală.