𝐅𝐮𝐧𝐝𝐚𝐭̦𝐢𝐚 𝐀𝐫𝐭 𝐄𝐧𝐜𝐨𝐮𝐧𝐭𝐞𝐫𝐬 𝐯𝐚̆ 𝐢𝐧𝐯𝐢𝐭𝐚̆ 𝐥𝐚 𝐯𝐞𝐫𝐧𝐢𝐬𝐚𝐣𝐮𝐥 𝐞𝐱𝐩𝐨𝐳𝐢𝐭̦𝐢𝐞𝐢 „𝐋𝐞𝐜𝐭̦𝐢𝐢 𝐝𝐞 𝐠𝐫𝐚̆𝐝𝐢𝐧𝐚̆𝐫𝐢𝐭. 𝟏𝟎 𝐩𝐫𝐞𝐜𝐞𝐩𝐭𝐞 𝐩𝐞𝐧𝐭𝐫𝐮 𝐨 𝐠𝐫𝐚̆𝐝𝐢𝐧𝐚̆ 𝐨𝐫𝐠𝐚𝐧𝐢𝐜𝐚̆” 𝐚 𝐚𝐫𝐭𝐢𝐬̦𝐭𝐢𝐥𝐨𝐫 𝐀𝐥𝐞𝐱𝐚𝐧𝐝𝐫𝐚 𝐁𝐨𝐚𝐫𝐮, 𝐀𝐝𝐫𝐢𝐚𝐧 𝐂𝐚̂𝐭𝐮, 𝐋𝐨𝐫𝐞𝐧𝐚 𝐂𝐨𝐜𝐢𝐨𝐧𝐢, 𝐏𝐚𝐯𝐞𝐥 𝐆𝐫𝐨𝐬𝐮, 𝐆𝐰𝐞𝐧 (𝐄𝐦𝐦𝐚 𝐁𝐚̆𝐝𝐮𝐥𝐞𝐬𝐜𝐮), 𝐂𝐚𝐭𝐢𝐧𝐜𝐚 𝐌𝐚̆𝐥𝐚𝐢𝐦𝐚𝐫𝐞, 𝐋𝐮𝐜𝐢𝐚𝐧 𝐏𝐨𝐩𝐚̆𝐢𝐥𝐚̆, 𝐕𝐢𝐜𝐭𝐨𝐫𝐢𝐚 𝐒𝐚𝐝𝐨𝐯𝐧𝐢𝐜, 𝐈𝐨𝐚𝐧𝐚 𝐒𝐭𝐚𝐧𝐜𝐚 𝐬̦𝐢 𝐎𝐯𝐢𝐝𝐢𝐮 𝐓𝐨𝐚𝐝𝐞𝐫, 𝐜𝐚𝐫𝐞 𝐯𝐚 𝐚𝐯𝐞𝐚 𝐥𝐨𝐜 𝐣𝐨𝐢, 𝟐𝟖 𝐦𝐚𝐫𝐭𝐢𝐞, 𝐝𝐞 𝐥𝐚 𝐨𝐫𝐚 𝟏𝟖:𝟎𝟎, 𝐥𝐚 𝐬𝐞𝐝𝐢𝐮𝐥 𝐩𝐞𝐫𝐦𝐚𝐧𝐞𝐧𝐭 𝐚𝐥 𝐅𝐮𝐧𝐝𝐚𝐭̦𝐢𝐞𝐢 𝐝𝐢𝐧 𝐁𝐝. 𝐓𝐚𝐤𝐞 𝐈𝐨𝐧𝐞𝐬𝐜𝐮 𝟒𝟔𝐂 (𝐂𝐚𝐬𝐚 𝐈𝐒𝐇𝐎, 𝐞𝐭𝐚𝐣 𝟏), 𝐓𝐢𝐦𝐢𝐬̦𝐨𝐚𝐫𝐚.
Curatoriată de Ami Barak, expoziția reunește 10 artiști care fac parte dintr-o nouă generație și propune evidențierea diferitelor moduri de a crea și sublinia subiecte de interes fără a le politiza excesiv. Fiecare artist prezentat este precum un grădinar preocupat să încurajeze viața naturală, biodiversitatea artistică, să varieze „habitatele” și să modifice în mod regulat solul operei, astfel încât aceasta să se prezinte cât mai sustenabil.
Expoziția este gândită ca o curea de transmisie, un dispozitiv activ, accelerator, dinamic, ce se adresează atât publicului (aducând ceva nou în atenția lui), cât și artistului (asigurându-se că vizibilitatea nu este doar o formalitate, ci o provocare care îi pune în discuție munca). În ceea ce privește selecția artiștilor, singularitatea este un criteriu, cu atât mai mult cu cât structurarea lumii artei și a cursurilor sale de instruire tinde să uniformizeze practicile.
Expoziția va putea fi vizitată de marți până sâmbătă între orele 12:00 – 18:00, oferind, de asemenea, câte un tur ghidat, în fiecare sâmbătă, de la ora 17:00.
–> 28 martie, ora 18:00: Vernisaj în prezența artiștilor și a lui Ami Barak, curatorul expozitiei;
–> 29 martie, ora 18:00: Eveniment special „Meet the Artists”, în prezența artiștilor și a lui Ami Barak, curatorul expoziției;
Intrarea este liberă. Vă mulțumim și vă așteptăm să ne fiți alături!
____
𝐀𝐥𝐞𝐱𝐚𝐧𝐝𝐫𝐚 𝐁𝐨𝐚𝐫𝐮 (𝐧. 𝟏𝟗𝟗𝟕, 𝐓𝐢𝐦𝐢𝐬̦𝐨𝐚𝐫𝐚, 𝐑𝐎) trăiește și lucrează în București. In 2019 a absolvit la University of Portsmouth, secția Fotografie și și-a continuat studiile masterale în cadrul Universității Naționale de Arte București, sectia Fotografie și Imagine Dinamica, absolvind in 2022. Este o artistă multimedia a cărei practica provoacă conceptul de „uman” „și impactul acestuia asupra exteriorului, asupra altora sau asupra ei înșiși. Una dintre temele principale văzute în lucrările ei este explorarea granițelor dintre a fi uman și a deveni altceva. Abordarea ei poate fi adesea descrisă ca fiind poetică, influențată de genul literar de ficțiune speculativă sau realism magic și de conceptualismul anilor ’70. Printre expozițiile personale recente se numără On being human and other speculative beings. A parable of becoming (Galeria Posibila, București 2022) si The sun is eating with a thousand mouths (META Spatiu, Timișoara, 2023).
𝐀𝐝𝐫𝐢𝐚𝐧 𝐂𝐚̂𝐭𝐮 este un artist a cărei practică gravitează în jurul fotografiei documentare și conceptuale, dar și în zona de video. Cu o carieră în IT, Adrian a absolvit în 2014 un masterat în antropologie și de a acolo a urmat o carieră ca fotograf comercial și documentarist. Lucrările sale au fost publicate în Național Geographic, The New York Times sau The Guardian. Interesat de zona documentara, Adrian este un povestitor convingător și dedicat, proiectele sale pe termen lung acoperind mineritul de cărbune, inundațiile, traficul de persoane sau refugiații. Portretul său din 2020 al unui copil care a supraviețuit unei intervenții chirurgicale la inimă i-a adus un Premiu de Excelență la Picture of the Year Intl. În 2021, Adrian a finalizat un doctorat în antropologie culturală, explorând relațiile dintre oameni și animale în Burkina Faso. În ultimii ani, el s-a îndepărtat treptat de documentar către conceptual, explorând modalități neconvenționale de a spune povești, cum ar fi imagistică multispectrală.
𝐋𝐨𝐫𝐞𝐧𝐚 𝐂𝐨𝐜𝐢𝐨𝐧𝐢 (𝐧. 𝟏𝟗𝟗𝟓, 𝐑𝐎) trăiește și lucrează în București. În practica ei, folosește des senzorialitatea corporală și componenta ritualică a acțiunilor de zi cu zi, precum spălarea, pieptănarea, dezbrăcarea/îmbrăcarea și îngrijirea corpului. De la pene, săpunuri, la forme din sticlă și din metal, ea aduce împreună diferite materiale alături de ceramică. Jucându-se cu acestea, creează lucrări aparent fragile, dar consistente, care invocă un trecut aproape antic și totodată, un viitor neclar. Lucrările ei parcurg în sens opus timpul istoric, analizând ritualuri de îngrijire ale corpului feminin, dar sugerează și subversivitatea actului de a renunța la acea feminitate în prezent. Ea explorează statutul femeii ca producător de spectacol și ca spectacol însăși, de-a lungul istoriei.
𝐏𝐚𝐯𝐞𝐥 𝐆𝐫𝐨𝐬𝐮 (𝐧. 𝟏𝟗𝟗𝟏, 𝐌𝐃) trăiește și lucrează în Cluj Napoca. În practica lui, își angajează colajele digitale pentru a construi structuri compoziționale gândite atent, care mai târziu se vor transforma în picturi. Lucrările lui se tot modifică, trec din versiune în versiune, suferă transformări, se schimbă prin juxtapuneri, tăieri, manipulări multiple, reformulări , abateri de la forma primă, până ajung la un colaj digital unitar. Abordarea picturii, la Pavel Grosu, se caracterizează prin primatul figurativului, preferința pentru referințe istorice și sociale destul de vagi, dar punând accentul pe calitatea tehnică a lucrărilor, văzute în primul rând, și cel mai important, că obiecte estetice. A studiat pictura la Facultății de Artă și Design, din Cluj-Napoca, urmând cursurile de licență și masterat. Lucrările lui făc parte din diferite expoziții, solo sau de grup, organizate atât în marile orașe din România și Moldova (București, Cluj-Napoca, Timișoara, Arad, Chișinău), cât și în străinătate (Italia, Olanda, Belgia, Austria, Elveția, America).
𝐆𝐰𝐞𝐧/𝐄𝐦𝐦𝐚 𝐁𝐚̆𝐝𝐮𝐥𝐞𝐬𝐜𝐮 (𝐧. 𝟐𝟎𝟎𝟏, 𝐏𝐢𝐭𝐞𝐬̦𝐭𝐢, 𝐑𝐎) trăiește și lucrează în București. În practica ei este interesată de tot ce este în jurul conceptelor ce definesc noțiunile de, brutalism, sumbru, putere, violența, religii, plăcere, moarte sau magie și cum să transforme acțiunile unui personaj deteriorat într-o scenă absurdă. În timpul studiilor la Universitatea Națională de Arte, în cadrul secției de pictură, ea a experimentat diferite moduri plastice de la pictură la instalații și de la ceramică la sculptură moale (textilă), folosind un limbaj care se concentrează pe nevoia umană de izolare și transformare. În 2022, a avut primul ei show solo, „Plutește printr-un vis fără sfârșit”.
𝐂𝐚𝐭𝐢𝐧𝐜𝐚 𝐌𝐚𝐥𝐚𝐢𝐦𝐚𝐫𝐞 (𝐧. 𝟏𝟗𝟗𝟔, 𝐁𝐮𝐜𝐮𝐫𝐞𝐬̦𝐭𝐢, 𝐑𝐎) trăiește și lucrează în Londra. A absolvit studiile postuniversitare la Royal Academy of Arts, Londra, în 2022. Performând alături de tehnologii antropomorfizate, Malaimare creează coregrafii ce manifestă relația noastră intimă cu instrumente fotografice și ecranele pe care acestea ne proiectează înfățișarea. Prin gestică poetică și spirituală, Malaimare facilitează momente trecătoare, efemere, care recunosc codependența noastră cu tehnologia. Printre expozițiile personale recente se numără Final Hot Desert; Brooke Benington; Zabludowicz Collection, Londra (2023); Galeria Catinca Tabacaru, București (2022); și expoziții de grup la Guts Projects, curatoriată de Kollective Collective, Londra; Kunsthaus NRW, împreună cu IKOB Museum for Contemporary Art, Aachen; și la cea de-a 20-a Bienală de Artă Pančevo, Serbia (2022).
𝐋𝐮𝐜𝐢𝐚𝐧 𝐏𝐨𝐩𝐚̆𝐢𝐥𝐚̆ (𝐧. 𝟏𝟗𝟗𝟏, 𝐁𝐚𝐢𝐚 𝐌𝐚𝐫𝐞, 𝐑𝐎) trăiește și lucrează în Cluj-Napoca. A absolvit licența și masteratul în cadrul secției de Pictură a Universității de Artă și Design Cluj-Napoca. Fascinația codificării are un traseu evident în arta sa, începând cu preocuparea pentru frescă și terminând cu modalitatea cartografierii titlurilor-semn ( impusă uneori de timpii tehnicii), pe care o vede la fel de eficientă dezvoltării unui idiom vizual precum imaginația sau modelul fotografic. Generarea imaginii prin mediu este ceva similar ca strategie „serialității” unora dintre minimaliști, cu mențiunea că Popăilă o folosește ca sculă a cercetării și nu ca opțiune estetică. Adică, expresia grupată în cazul lui este o metodă, nu un stil, implicând progresii, permutări, rotații, inversări și repetiții modulare, toate cu scopul evidențierii evoluției unităților de informație vizuală. Corpus-ul unei serii este, prin urmare, un Gestalt, un tot mai cuprinzător semantic decât suma părților lui, deoarece “în masă” lucrurile se deslușesc mai lesne și capătă repede o noimă ideatică. Printe expozițiile personale se numără: SICCUM, Galeria Sector 1, București, SOME PLANTS AND A TALE, Galeria Doris Ghetta, Ortisei, CHASM, Palatul Mogoșoaia, București.
𝐕𝐢𝐜𝐭𝐨𝐫𝐢𝐚 𝐒𝐚𝐝𝐨𝐯𝐧𝐢𝐜 (𝐧. 𝟏𝟗𝟗𝟕, 𝐂𝐡𝐢𝐬̦𝐢𝐧𝐚̆𝐮, 𝐌𝐃), locuiește și lucrează în Cluj- Napoca. A absolvit Pictură la Universitatea de Artă și Design din Cluj-Napoca, unde a avut de mai multe mobilități Erasmus, care i-au oferit un schimb de experiență la Milano și Berlin. Lucrând în mediile specifice precum pastelul și uleiul, explorează tangibilitatea picturii într-o eră orientată către realitățile virtuale. În lucrările artistei, peisajul își depășește condiția mimetică, fiind înfățișat în mod filtrat, disecat, revalorizat, descompus și recompus. Compozițiile Victoriei Sadovnic pot transforma stările de spirit și pot induce introspecție printr-un anumit cromatism. Curiozitatea sa față de caracterul specific al unui anumit loc sau motiv devine esențială într-un act autentic de creație, sugerând starea naturii prin câteva gesturi poetice. Astfel, lucrările acesteia înfățișează un caracter meditativ, care îndeamnă la o reflecție către sine.
𝐈𝐨𝐚𝐧𝐚 𝐒𝐭𝐚𝐧𝐜𝐚 (𝐧. 𝟏𝟗𝟖𝟕, 𝐑𝐎) trăiește și lucrează în București. A studiat la Accademia di Belle Arti di Roma, Italia și la Universitatea Națională de Arte din București. Lucrările ei sunt hărți intime, ce cartografiază o geografie în continuă transformare. Aceste mișcări se reflectă în glisarea între diferite tehnici de lucru cu textilele: broderie, colaj, sculptură moale, instalație ori performance . Imaginile Ioanei Stanca urmează un mod particular, intim, de a se raporta la spațiul studioului cu varietatea de asocieri, texturi și situații. Imaginile cu foarfece antropomorfe, corpuri feminine sau bobine sunt recurente în munca ei, chestionând sexualitatea și alienarea. A studiat la Accademia di Belle Arti di Roma, Italia și la Universitatea Națională de Arte din București. Ioana a fost artist în rezidență la Cité internationale des arts din Paris, prin intermediul Bursei Brâncuși, oferită de Institutul Cultural Român (2023) si este de asemenea beneficiara Bursei Brătianu oferită de Ministerul Culturii din Romania (2020). Ioana a fost artist invitat în rezidență la AIR Futura, Studiourile Karlin din Praga (2018) și la Simpozionul Staycation București organizat de Galeria Catinca Tăbăcaru, Galeria Sandwich și CTG Collective (2020), și a fost prezentată în numeroase expoziții din țară și din străinătate.
𝐎𝐯𝐢𝐝𝐢𝐮 𝐓𝐨𝐚𝐝𝐞𝐫 (𝐛. 𝟏𝟗𝟗𝟏, 𝐁𝐫𝐚𝐬̦𝐨𝐯, 𝐑𝐎) trăiește și lucrează în București. Ovidiu este interesat de explorarea memoriei individuale și colective, folosind diverse forme de rememorare a experiențelor personale sau istorice. În practica sa artistică, el folosește asamblarea ca metodă de juxtapunere a obiectelor găsite, colectate și uneori reciclate colectate din călătoriile sale, spațiul în care locuiește, din casa bunicilor sau din atelierul său.
**Expoziția este organizată de Fundația Art Encounters și este co-finanțată de Administrația Fondului Cultural Național (AFCN), având ca parteneri, Volvo AutoCardo, Universitatea Politehnică Timișoara și Cramele Recaș.
*Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziția Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării
Design Grafic: Studio Shentzu