O lume încă așteaptă să fie construită

Artiști: Silvia Amancei & Bogdan Armanu, Apparatus 22, Alex Bodea, Brassai, Geta Brătescu, Mircea Cantor, Simion Cernica, Teodor Graur, Dan Mihălțianu, Alex Mirutziu, Nita Mocanu, Ciprian Mureșan, Ioana Nemeș, Andrei Pandele, Dan Perjovschi, Lea Rasovszky, Daniel Spoerri, Andra Ursuța, Gabriela Vanga.
Curator: Diana Marincu

29 septembrie – 23 noiembrie 2018
Vernisaj: 29 septembrie 2018
Fundația Art Encounters, Bd. Take Ionescu 46C (Casa ISHO, etaj 1), Timișoara

Lumea nu a încetat să se fie construită și reconstruită de-a lungul istoriei, iar încercarea de a produce un viitor mai bun, mai corect sau doar mai suportabil revine mereu ca o aspirație a procesului de poziționare în timp și spațiu. Ce se întâmplă după ce se dezintegrează ceva, cum se reconstruiește un sistem și care e urmarea redefinirii colective și individuale?

Citirea titlului, extras din poemul scris de W.G. Auden în 1962, Prologue: The Birth of Architecture, poate fi completată de un decupaj mai larg al versurilor lui Auden: It’s our turn now / to puzzle the unborn. No world / wears as well as it should but, mortal or not, / a world has still to be built. Ceea ce nu este încă vizibil, cunoscut, la limita dintre ce a fost și ce urmează, poate fi intuit ca o formă intensificată a prezentului, o sarcină a timpului actual și o responsabilitate a cunoașterii.

Expoziția de față pornește de la întrebările și propunerile formulate de artiștii invitați în relație cu un climat social-politic instabil, antagonic și tot mai blocat în propriul sistem ciclic al revoltei și supunerii. Insulele cunoașterii pe care arta le formulează se grupează aici în teritorii solide, definite de experiența directă a unui context cu care artiștii se confruntă. Aceștia reacționează la impulsurile sociale, revoltele colective și nemulțumirile personale distilând limbajul revoltei într-un vocabular poetic abraziv în măsură să definească spiritul timpului. Fie că vorbim de ironie, reenactment, acțiuni colective sau gesturi individuale, strategiile la care recurg artiștii decantează moduri diferite de a citi și dezbate realitatea, în momentul năruirii și reconstrucției ei.