Ce te-a determinat să alegi tema Publicațiile de artist și diseminarea acestora în mediul offline, pentru cursurile din cadrul programului de mentorat online CAMPart? În ce măsură consideri că e relevantă pentru noua generație de artiști?
Tema aleasă a avut ca subiect principal publicația de artist. Este un format pe care am început să îl folosesc relativ recent și un mediu de expresie care poate contura bine anumite proiecte, fie ele personale sau în colaborare. Aici aș putea da ca exemplu proiectul „ziar”, o publicație de artist, fără nume sau alte informații, pe care o distribui prin poștă. Este rezultatul unui proces colectiv, care implică și alți artiști, iar acest aspect este important pentru mine. Colaborarea se poate extinde în afara zonei artelor vizuale, iar rezultatele pot fi surprinzătoare.
Există vreo relație între practica de atelier și practica pedagogică?
Cred că mai mult „cochetez” cu pedagogia. Acum vreo 15 ani am realizat că legătura între artă și pedagogie este importantă pentru mine, iar adiacent instituției școlii am avut mai multe tentative în această direcție. De la voluntariat, la încercări eșuate de module opționale propuse în școli și grădinițe în București, acum 8-9 ani, la idei de cursuri de artă contemporană și chiar tipărirea unei cărți, ABC 80, în regim propriu, proiect realizat în colaborare cu scriitoarea Evelin Márton.
Te-a inspirat în vreun fel contactul cu artiștii mai tineri? Ce mesaj ai transmite artiștilor la început de drum, în căutarea unei direcții?
Mă bucur că tinerii artiști au avut ocazia să participe la aceste cursuri informale, să ia contact direct cu mentorii și cu proiectele lor, să schimbe idei. Formatul on-line oferă o fericită accesibilitate. Le sugerez să participe la cât mai multe evenimente de acest gen, ca să cunoască o parte din comunitatea artistică, să fie receptivi la colaborări și să experimenteze.
Cum privești ideea reinventării practicii artistice, a sistemelor de producție și de expunere în contextul actual al schimbărilor care vor afecta câmpul artistic? Ce crezi că se va modifica pe termen lung?
Răspund cu o glumă, poate chiar proiectul „ziar” este o alternativă, Mohamed se deplasează la munte, nu invers, și este în format fizic, nu on-line. Nu știu exact în ce context este pusă întrebarea. Contextul actual înseamnă tot ceea ce este legat de pandemie și de consecințele ei, care pot fi din ce în ce mai dramatice. Atunci, în cel mai rău caz, e posibil să ajungem să fim nevoiți să punem nevoile imediate, ale noastre și ale celorlalți, în prim-plan. Altfel, într-o notă mai optimistă, cred că mediul on-line și colaborarea vor fi pionii principali.
